profil
comment 1

Marian Porumb

Marian Porumb

Vârsta: 30 ani
Oraș: Cluj-Napoca
Ocupație: Bar Manager
Pasiuni: Dirijor de orchestră

L-am găsit pe Marian pe Instagram, acolo unde postează poze cu cocktail-uri mici, mari, tari, ușoare, cu sirop, cu cafea, colorate… nebunie curată, dar cel mai important, tot acolo, postează și ingredientele folosite. Aruncați cu încredere o privire. :)
Din câteva poze îți dai seama că ceea ce face el, în afară de multă creativitate, presupune și pasiune și profesionalism.

Cum ai ales această meserie? Ești manager de restaurant, dar care e povestea ta? Care a fost drumul tău până să ajungi la realizările actuale? Ți-a plăcut mult chimia la școală, iar barul a fost cel mai landemână teren de joacă pentru tine? :)

Povestea mea a început la vârsta de 16 ani. Îmi doream mult de tot să merg la mare și din necesitate a trebuit să mă angajez: 2 luni de muncă, o săptămână de distracție… logica fiecarui adolescent. În acea perioadă, nu existau în Cluj-Napoca foarte multe baruri și restaurante. Bineînțeles, eu îmi doream să muncesc în bar, însă singurul loc care a fost disponibil a fost… spălător de vase… într-o bucătărie… într-un restaurant… în gara din Cluj-Napoca. :) Însă mi-a plăcut, am învățat cum se spală vase (ai nevoie de tehnică, de logică, trebuie să înțelegi metoda cea mai eficientă, cea mai bună, trebuie să ții cont de cost-control etc) și așa mi-am îmbunătățit munca și cred că, la un moment dat, dacă exista vreo competiție de „CEL MAI BUN SPĂLĂTOR DE VASE DIN LUME”, eu o câștigam. Am continuat așa și în perioada anului școlar, lucrând part-time.
După un anumit timp, unul dintre picoli a demisionat și patronul, percepându-mă ca fiind om serios, pe care se poate baza, m-a întrebat dacă nu vreau să fiu picol. Munca era mai puțină (trebuia să duc farfurii cu mâncare la masă și să debarasez farfuriile murdare, pentru ca noul coleg spălător de vase să le spele), însă acel moment cred că a fost unul cheie în cariera mea, momentul în care s-a facut un click în capul meu și mi-am dat seama, că munca în industria ospitalității nu are o oprire, ci întotdeauna o continuitate și nimeni nu te poate opri.
În scurt timp, am devenit ospătar, ajutor de barman, barman și acum manager și trainer. Totul pe aceeași logică, am vrut să cunosc cât mai multe și să îmi îmbunătățesc și să-mi optimizez munca, cât de mult posibil.

În 2014, ai câștigat un concurs național de bartending devenind astfel cel mai bun bartender din România. Au trecut doi ani de atunci, care sunt ușile pe care câștigarea acestui concurs ți le-a deschis?

E adevărat, în anul 2014, am câștigat unul dintre cele mai importante concursuri din România, în ramura mixologiei, bartending-ul fiind un domeniu extrem de complex, cu câteva ramuri principale. Însă „cariera” mea competițională a început in anul 2011, când am participat și câștigat cea mai complexă competiție din acea vreme – Barmaniada. Era o competiție pe etape, cu 6 la număr. În fiecare lună se defășura câte o etapă la București, acestea fiind: Speed Service (servirea rapidă a unei comenzi de 6 cocktailuri), Bere (cunoașterea detaliată a lumii acestei gustoase băuturi, tehnici de servire și cockailuri cu bere), Mixologie (arta & știința creării unui cocktail), Sommelier – Master of wine (toată lumea, cred că știe cine e), Barista (proba de cafea) și Working Flair & Exibition (show-ul de bar). Barmanul care aduna cele mai multe puncte după aceste șase luni grele, primea titlul de barmanul anului, 1000 de Euro și o croazieră pentru două persoane. :)
Cred că aceste șase luni au fost unele dintre cele mai grele din viața mea, îmi doream foarte mult să câștig această competiție, însă acum, privind în urmă, realizez că aceasta a fost perioada care m-a format pe mine ca barman profesionist și totodată perioada în care am învățat cele mai multe lucruri.

Despre ce s-a întâmplat în 2015, o să te rog să ne povestești tu, cu lux de amănunte. Ați adus un mare premiu internațional la Cluj-Napoca. Despre ce este vorba?

De departe, ce am realizat în anul 2015, impreună cu colegii mei de la Jaxx, a fost cel mai important premiu din cariera mea. Am câștigat, pentru prima dată, locul I, la o competiție internațională și titlul de cea mai bună echipă de barmani din lume, tot în cadrul aceleiași competiții.

Am văzut pe Facebook, la începutul anului 2015, cum că De Kuyper, cel mai mare brand de lichioruri din lume provoacă toate echipele de barmani din lume să se „dueleze”, pentru a vedea care este cea mai bună. Ne-am format repede echipa (din păcate nu am putut participa toți, pentru că cineva trebuia să rămână să și munceasca 😛 ) și ne-am înscris în prima etapă de calificări. Prima proba a fost să ne filmăm ca și echipă preparând un cocktail. Cam asta a ieșit:

Aproximativ după o lună, am primit un email de la reprezentanții De Kuyper, cu „FELICITĂRI, AȚI FOST SELECTAȚI PRINTRE PRIMELE 30 DE ECHIPE ALE LUMII”. Nici nu ne-am gândit vreodată, că din toate echipele, noi, o echipă din România, puteam să fim selectați, în primele 30 de echipe din lume.
Pasul numărul 2 a fost unul dintre cele mai grele. Trebuia să ne promovăm filmulețul, să îl vizualizeze oamenii, iar dacă le place, să ne dea un vot. Mai departe, primele 6 echipe, cu numărul cel mai mare de voturi, aveau să se întâlnească în finala mondială din Roterdam. Însă, am fost norocoși și la nivel de presă locală din Cluj-Napoca, am avut parte de o susținere incredibilă, iar la nivel național ne-au susținut foarte multi bloggeri, care au crezut în noi și ne-au promovat. Așa am ajuns și noi în marea finală internațională din Roterdam. În afară de noi, finaliști au mai fost Olanda, doua echipe din Polonia, Ucraina, și Rusia.
Acolo am avut multe probe complexe, care au durat toată ziua. Probe precum supermarket challenge (proba de cumpărături de la piață, urmând să creezi un cocktail cu ingredientele cumpărate), servire rapidă, probe tehnice, probe în care a trebuit să creăm noi lichiorul nostru etc. Cred că am fost foarte inspirați în acea zi și am câștigat. Ne-a luat cam o lună să realizăm asta, chiar câștigasem. Acum, privind în urmă, atu-ul nostru a fost că nu ne-a păsat de ce fac celelalte echipe, nu ne-am lăsat intimidați și am făcut ceea ce facem în fiecare zi, am fost barmani și ne-am dat foarte tare silința.

Fiind cel mai bun în domeniul tău, probabil ai primit și oferte de afară. De ce ai ales să rămâi în România?

„Cel mai bun” mi se pare puțin exagerat, există foarte mulți barmani extrem de talentați și de pregătiți în România, printre primele nume care îmi vin în minte se numără Edith Filep, Jozsef Nagy, Cosmin Ardelean, Cipri Govor, Chirca Bogdan, Herineanu Robert, Vincovici Mihai, Misu Arghir, Chiriches Octavian Leontin, Farkas Zsombor, Josim Mario, Sorin Andrei, Marius Vladau, Mihai Antricot, Manolo Magda, Uliu Lancrajan și îmi pare rău că nu am toată seara la dispoziție să îi menționez pe toți oamenii de la care am învățat extrem de multe, pentru că sunt foarte mulți. Îi respect mult pe „frații mei în arme” care au ales sa rămână în România și să ne ajute să clădim o industrie a ospitalității de invidiat și de dat exemplu în lume.
România, la acest capitol, este foarte în urcare, însă trebuie să avem răbdare. Sunt convins că o sa vină și rândul nostru. :)
Vis a vis de plecat, a început să se facă head-hunting și în România și în fiecare lună primesc oferte de muncă. Chiar săptămâna trecută, am primit o ofertă pentru poziția de manager, într-un restaurant din Viena. Însă nu m-am gândit niciodata serios la plecarea din țară. Depinde de cât de tare mă enervează Lenard (inside joke).

Ai inventat rețete de cocktail-uri, dealea să fie publicate prin reviste de specialitate?!

De un an de zile mi-am impus să creez câte o rețetă bună în fiecare zi și mă ajut de Instagram, să îmi țin un „jurnal”, sau o carte de rețete. Recent am fost publicat de o revista din Italia, însă în România nu știu să fi fost publicat în nicio revistă de specialitate.

Ce comandă lumea cel mai des? Clasicele Cuba Libre și Campari Orange, sau testează și băuturi mai neconvenționale?

Ca și regulă, atunci când ospetele se află printre primele dăți la tine în local, comandă ceva cu ce este el mai familiarizat, însă de îndată ce ne dă șansa să îl câștigăm, de atunci încolo, întotdeauna se va lăsa pe mâna noastră. Acest lucru însă nu l-am fi putut realiza fără ospătarii și șefii noștri de sală, care și ei sunt foarte focusați pe calitate și cred în aceeași idee ca și mine: Trebuie să aducem un zâmbet pe fața fiecărui om care ne calcă pragul.

Este ceva ce nu-ți place la meseria asta?

Fiecare meserie, cu siguranță, are plusurile și minusurile ei și fiecare individ vede diferit ce e rău și ce e bine. Mie personal, nu îmi place programul de muncă prelungit, însă uit repede acest amănunt, atunci când sunt încărcat cu energia bună a oamenilor care au venit să se relaxeze la noi în Jaxx și să încerce ceva nou, nu Cuba Libre.

Care este băutura ta preferată? Cel mai bun cocktail pe care l-ai băut vreodată?

Sunt un om foarte ușor de mulțumit, atunci când vine vorba de o băutură. Pentru mine este mai important cum mă face omul să mă simt, iar dacă băutura este servită cu zambetul pe buze, are nota 10 din partea mea. În viziunea mea, nu există băuturi proaste, doar băuturi care nu sunt pe gustul meu, sau nu mi se potrivesc. Dar întotdeauna, îmi place să încerc lucruri noi, cât mai multe.

Un bar/restaurant e deschis de obicei de dimineața devreme până seara târziu. Cum delimitezi viața profesională de cea privată?

Aici sunt foarte norocos, pentru că am fost binecuvântat cu cea mai înțelegătoare soție din lume. Sunt de părere ca un om trebuie să te iubească așa cum ești, fără să încerce să te schimbe. Pe tine, sau programul tău. :)

Probabil nu ai ținut o evidență, dar de la începutul carierei și până în ziua de azi, câți oameni crezi că ai format în meseria de bartending?

În dezvoltarea profesională, sau personală, cel mai important aspect este individul în sine. Barmanul care vrea să învețe, nimic și nimeni nu îl poate opri, iar barmanul care nu vrea să învețe, nimeni nu îl poate ajuta. Și la acest capitol, am avut norocul, să am lângă mine oameni cu care pot împărtăși lucruri și informații. Am avut destui colegi care au devenit un exemplu de urmat în comunitatea barmanilor din țară și din lume.

Organizezi cursuri, pentru cei care doresc să învețe?

În prezent, în timpul liber, formez profesional oameni, pentru meseria de barman, la o școală, însă sunt relativ la început, în prezent fiind doar la a doua grupă de barmani. Până acum, am avut o grupă de 15 oameni minunați, la care vreau să le mulțumesc că m-au suportat pe perioada cursului. Majoritatea cu experiență zero în industria ospitalității, care în câteva săptămâni, s-au ridicat la un nivel frumușel. Bravo lor, pentru că totul depinde de ei! Niciun curs și niciun trainer, nu poate forma un profesionist adevărat. Trainerii, doar pot pune niște „arme” în mâna cu care oamenii pot deveni profesioniști în domeniul lor.

Practic ești unul dintre oamenii aceia care împart fericire. :) Știm cu toții că o băutură bună, consumată responsabil, nu poate decât să te transpună într-o stare de bine, să mai alunge din inhibiții și să te facă mai comunicativ și cu toții avem „prietenul acela” care după prima băutură devine mai simpatic și vorbește mai mult… Care este cea mai ciudată povește auzită de-a lungul timpului din spatele barului?

Într-un bar se întâmplă întotdeauna lucruri amuzante și faine, unele chiar de scris în cărți, însă ele trebuie să rămână în bar. Și ăsta este sfatul pentru toți colegii mei de breaslă. Astfel, oaspeții nu ar veni cu încredere la noi și nu ar alunga deloc din inhibiții.

Deși avansatul în careieră este ceva către care tindem cu toții, strict din punct de vedere a plăcerii, ce ți-a adus mai multă plăcere, bartending-ul sau manageriat-ul?

Plăcerea mea întotdeauna a fost să fac oamenii fericiți în jurul meu. În calitate de manager, ești pus în situații în care trebuie să iei o decizie cu care nu poți mulțumi toți colegii din echipa ta. Deci, bartending-ul mi-a adus cea mai mare plăcere până acum.

Cel mai comic moment/cea mai comică situație în care ai fost pus vreodată cu un client? :)

Au fost câteva memorabile și tare mult aș vrea să le povestesc, însă trebuie să fiu puternic și să le țin pentru mine. :)

Dependent De Fericire pornește de la ideea că nimic nu e doar alb, sau doar negru. Fiecare lucru, fiecare moment, este unic. Fiecare om e colorat.
Fericirea înseamnă altceva și vine din alte surse pentru fiecare.
Care sunt pentru tine lucrurile alea mărunte care te fac fericit?

Sunt un om simplu, însă fericirea pentru mine ar însemna o carte nouă, într-o țară nouă, alături de Anda, soția mea.

Ce-ți place cel mai mult la români și la România?

Ceea ce întotdeauna m-a uimit la români și la România a fost ușurința și puterea cu care se trece peste momente dificile, faptul că am învățat să nu ne mai plângem și să realizăm că totul depinde de noi, în ceea ce privește viitorul nostru, nu de altcineva.


Interviu acordat de Marian Porumb pentru www.dependentdefericire.ro
Fotografii arhiva personală Marian Porumb

Pe Marian îl găsiți aici:
Instagram: @marianporumb

1 Comment

  1. Ofelia says

    Să fim sinceri la 16 Ani Nu lucrai. Povestea de la inceput ai luato din traiti le mele. Eu lucram la 17 Ani in restaurant, Tu Nu lucrai. (Sau Nu MAI Stiu) cu salarul de Pe 1 Luna Mam distrat 1 saptamana la mare.eu aveam 17 Tu cu 3 MAI mult. Realitatea e diferita. Dar eu sora ta Nu Stiu ca ai fost spalat or de case, Stiu ca ai inceput de jos so ca acum Esti sus atata tot.
    Adevarul e ca ai ramas in Cluj. Tiai creat UN nume, o identitate. Ma bucur pentru tine: Ce am observat e ca Esti price put. La gusturi. Iti placea mancarea de mic. Esti Pe drumul cel bun. Tot intainte frate, TE iubesc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *