profil
Leave a comment

Adrian Dan

Adrian Dan

Nume: Adrian Dan
Vârsta: 34
Oraș: București
Ocupație: Vânzări
Pasiuni: muzica pe vinil, înălțarea zmeilor de idei, snowboarding-ul, să conduc la drum lung spre noi apusuri și răsărituri

Dacă ne uităm pe blog, sau pe profilul tău de Instagram, lași impresia că ești unul dintre acei oameni care sunt hotărâți să documenteze lumea.
De ce și când ai început cu fotografia?

Din păcate, nu avem cum să fim cu toții în același moment sau în același loc. Zilnic suntem în miezul freneziei, prinși în trafic, captivi în timp. În momente ca astea, suntem cel mai tentați să visăm cu ochii larg deschiși la cu totul alte spații, simboluri, la ceva altfel. Iar pozele ne inspiră să ne lăsăm purtați de val și călătorim. De aceea am început să mă dedic mai mult fotografiei, pentru că e un excepțional mijloc de transport.

Ce anume te inspiră atunci când ai un obiectiv în mână?

Inițial se declanșează un fel de panică, de disperare de moment, fie pentru că nu găsesc unghiul potrivit, fie pentru că nu este lumina potrivită sau încă nu s-au așezat toate în cadru așa cum îmi imaginez. Dar apoi se întâmplă ceva și, preț de câteva fracțiuni de secundă, totul se aranjează de la sine. Uneori e ca un fel de regie premeditată, atent orchestrată, iar așa zisa inspirație vine din acest amalgam de factori care dau naștere acelui moment.

Din câte am observat, îți place să surprinzi momente, adică exact genul de fotografii care ne captează nouă atenția. Dacă ar trebui să alegi între a fotografia portrete sau natura, ce ai alege? Fără glumă, cineva tocmai ți-a pus pistolul la cap. :)

Și acum acel cineva are cam 3000 de alte pistoale îndreptate spre el. :) Tocmai asta îmi face plăcere, faptul că nu trebuie să aleg. Nu vreau să îmi impun limite, nu vreau să fiu ‘doctor’ într-un anumit tip de fotografie, pentru că nu ar mai avea aceeași naturalețe pentru mine. Cred că de asta am ales să îmi expun fotografiile pe Instagram, din plăcerea de a explora stări diferite. Așa că, te rog, lasă-mă să aleg fotografia de stare!

Un loc vizitat, din afara granițelor țării noastre, unde te-ai întoarce oricând.

Stockholm. A fost un oraș-revelație pentru mine. Pe lângă plăcerea de a admira orice colț de stradă, până la dorința de a trage 1000 de cadre pe oră. Este locul unde creativitatea face parte din stilul de viață, fie datorită mediului de lucru, fie datorită locului pe care designul îl are în cultura nordică. Pentru un locuitor de rând e ceva firesc să-și lase bicicleta rezemată de un copac în fața unei cladiri, dar pentru un instagrammer este mană cerească. Iar acesta este doar un banal exemplu.

Un blog poate fi cel mai bun agent de PR, cea mai bună carte de vizită. La ce te gândeai și ce așteptări aveai când ai lansat blogul?

Principalul gând a fost legat de răspunsul la întrebarea ‘De ce ar reveni cineva să citească ce scriu’? De aici am continuat cu partea logistică legată de – spre exemplu – filtrarea audienței, găsirea unei platforme de blog ușor de folosit. Dar nicio clipă nu am scăpat din vedere cum să fac să fie fun pentru mine. După cum vezi, am căutat acea perspectivă personală, ceva mai complexă decât un text ușor de digerat, care să te provoace să îți dorești mai mult. Să apreciezi frumosul în toate formele lui, fie reale, fie imaginare.

Ideea principal pe care dorești să o comunici celor care te urmăresc?

Să își hrănească pasiunea, oricare ar fi ea și orice formă ar lua.

Un sfat pentru cineva care poate dorește să pornească un blog, dar nu are curaj.

Orice pasiune poartă în ea o notă egoistă. Pentru că o începi pentru propriul tău eu, pentru propria ta satisfacție, pentru binele tău. Însă nu se pot descrie în cuvinte sentimentele pe care le ai atunci când devii o sursă de inspirație, parte din viața și stările celorlalți. Atunci devine o dependență și o responsabilitate totodată. Sfatul meu ar fi să înceapă acum pentru că nu e timp de pierdut.

Dependent De Fericire pornește de la ideea că nimic nu e doar alb, sau doar negru. Fiecare lucru, fiecare moment, este unic. Fiecare om e colorat.
Fericirea înseamnă altceva și vine din alte surse pentru fiecare.
Care sunt pentru tine lucrurile alea mărunte care te fac fericit?

În primul rând, unicitatea aceea dintr-un moment în timp. Asta simt că îmi aduce fericire. Cu toții ne dorim să ne simțim speciali, să dăm importanță existenței noastre, iar în acele momente acel sentiment se conturează cel mai bine. Atunci simțim că tot universul a făcut posibil ca noi să trăim acel moment și că este doar pentru noi. Nu trebuie să fie un moment istoric, iar dacă nu apare, este suficient să folosești mici artificii să îl declanșezi. Până și universul este influentabil în final.

Locul preferat din România?

M-aș muta oricând în Sibiu. Este ceva diferit acolo, dar încă nu știu ce. Ar trebui să mă întorc mai des. Un alt moment cu adevărat magic am trăit în ziua în care am descoperit Colibița. Mi-e și frică să spun mai multe despre lacul de acolo, tocmai pentru că vreau să rămână cât mai puțin cunoscut.

Ce-ți place cel mai mult la români și la România?

Știi sentimentul ăla ciudat când te pune cineva să te uiți în oglindă un minut fără să te miști? Cam așa este și cu întrebarea asta. Cred că versatilitatea este o caracteristică pozitivă majoră a românului. E ceea ce ne salvează în zilele astea și ne oferă o soluție pentru a avea un trai ceva mai bun atât în țară cât și în afara ei. România îmi place pentru că este acasă. Este singurul loc pentru mine unde totul este “by default”, dar trebuie să zic și ce nu îmi place. Nu îmi place că România nu vrea sa fie doar România.

Recomandări pentru o fotografie reușită?

Lumea e atât de frumoasă, ieși din casă.

Pe Adrian îl găsiți aici:
Blog: www.behindthelittleredhearts.com
IG: @adrian.dan.ro

Fotografii: arhiva personală Adrian Dan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *